Ceea ce va prezint este prima parte dintr-un articol, realizat pentru un proiect la facultate;dar care din varii motive nu a fost "agreeat".
La momentul potrivit,nu aveam sansa sa il public, acum o am si o fac.
Anul 2010.
Un an incarcat de semnificatii politice pe plan intern.
Conjuncturile politice din ultimii ani,au dus la aparitia multor framantari in cadrul partidelor politice,ce animeaza scena politica a tarii noastre incepand cu anul 1989 pana in prezent.
Din aceste framantari si divergente, a nascut ideea de democratie.
O democratie care indiferent de societatea in care se naste,are nevoie de un climat social care sa favorizeze discutarea deschisa a divergentelor de opinie.
Sustinerea propriilor pareri trebuie tolerate, si incurajate la fel ca si constanta repetarea:
"de ce-urilor"?
Aceste dezbateri trebuie sa aiba loc in public,in zilele noastre acestea au loc in salile de consiliu ale partidelor politice,in sedintele guvernului si parlamentului,guvernului si in emisiunile de radio si tv.
Toate acestea sunt prezentate prin intermediul mass-media,care nu rareori a fost numita "cea de-a treia putere in stat",alaturi de justitie,executiv si legislativ.
Politica este prezentata,prin intermediul mass-media,de unde si aparitia termenului de democratie mass-media.
Caracterul public al structurii democratice reiese,din faptul ca oricare isi poate aduce aportul la formarea opiniilor. De sfera politica apartin toti cetatenii unui stat,sau asociatiile de cetateni, dintr-un stat preocupati de soarta societatii,care isi exprima preocuparile in mod public sub forma de critici si atitudini de respingere sau de aprobare.
Prin aceasta,incercand sa influienteze procesul de formare a vointei politice.
Regula de baza a unei societati pluraliste,consta in existenta mai multor opinii in ceea ce priveste sfera politica,neexistand niciodata doar o opinie general valabila.
Regula de baza a unei societati pluraliste, consta in existenta a mai multor opinii in ceea ce priveste sfera politica "neexistand niciodata doar o opinie general valabila".
Opiniile proprii sunt fundamentale, cele pe care sunt cladite participarea activa la viata publica ,fundament ce deriva dreptul la libera formare si exprimare a opiniilor ,libertatea presei si a audiovizualului.
Oricare individ ar incerca, sa faca cunoscuta in public opinia sa printr-o propaganda personala fara neimplicarea mass-media, va observa un rezultat aproape nul.
Ceea ce inseamna ca,inafara de caracterul informativ al mass-media vom gasi si caracterul politic .
Acestea doua sunt in zilele noastre strans legate indiferent de culoare politica a ziarului sau televiziunii implicate in mesajele de propaganda(stiri,actualitatea la zi,etc...).
Conducerea unui stat, nu trebuie sa poata interveni in continuturile unor ziare sau in grila de programe a televiziunilor,insa asta nu e o realitate ci mai degraba o utopie atat pe plan intern cat si pe plan international.
Partidele politice ar trebui, sa foloseasca aceste mijloace mass-media pentru a-si putea explica politica ,programele ,ideologia,aspiratiile de mai bine pentru intreaga societate la care acestia aspira.
Liberatatea presei nu este asigurata, doar de blocarea interventiilor puterii sau de interzicerea puterii,ci si de gandirea liberala si democrata abordata.
Aici iar ne referim la o alta utopie...
Toate lucrurile de interes public, pe care trebuie sa le cunoasca cetatenii pentru a-si forma judecati politice justificate,conform cu realitatea trebuie discutate in mod public astfel incat sa se evite "obscuritatea ".
Nu vom putea definii niciodata cu certitudine notiunea,de "interes public".
Statul trebuie, sau cel putin asa ar fi de dorit sa se intample,sa se fereasca, sa apeleze la cenzura pentru a avita privarea de libertati.
Conform lui Karl Jaspers este incert, daca adevarul iese la iveala prin uzul libertatii, insa este sigur ca prin cenzura adevarul este pervertit.
Doar acele regimuri care se supun atentiei opiniei publice iau in serios maturitatea politica a cetatenilor.
Democratia moderna nu poate fi consolidata, doar prin intermediul publicitatii desi voi incerca in randurile urmatoare, sa prezint in linii mari cateva caracteristici si elemente surpriza ale mass-media.
Acestea pot duce la aparitia unei viziuni total schimbate in ceea ce priveste rolul acesteia in politica unui stat su nu numai.
Cultura media a atins dimensiuni globale, propunand omului modern un nou mod de percepere a realitatii.Aceasta creeaza materialul, din care multi isi formeaza un "tip sentimental" de apartenenta la o clasa sociala,la o etnie,rasa,etc.
In acelasi timp ajuta,la definirea si modelarea viziunii generale asupra problemelor,asupra lumii,valorilor primordiale dand conotatii total diferite binelui si raului ca si concept.
Asa incat mass-media devine un "Multiplicator de mobilitate".
Cum?
Receptorul este convins ca descopera eternul uman ,cadrele universale ale gandirii si comportamentului ,varietatea formelor de cultura si unicitatea acesteia se afla intr-o continua relatie informationala cu receptorul (indivizi,societate,etc) constituie aceasta calitate amintita la sfarsitul frazei anterioare.
Mass-media foloseste tehnica autoritatii si identitatii,a exoticului,a enclavei,a marginalizarii ca tehnici de familiarizare si de distantare.
Produsele mass-media distrug cronologia evenimentelor, propunand noi scenarii (istoricitate mediatica)prin modernele tehnici de clivaj.
Globalizarea produce tranzienta informatiei,conform lui Alvin Toffler se urmareste "uniformizarea consumului",insotit de un "bombardament mediatic".
Ce inseamna acest lucru?
Mass-media propune o imagine a realitatii, care este prezentata intr-o lumina total diferita de ceea ce exista chiar atunci cand vorba de transmisii in direct.
Opiniile analistilor mass-media scot in evidenta faptul ca,publicitatea nu este un joc de cuvinte, ci este un joc de sens.
Acesta se poate explica prin crearea punctelor de vedere, care duc la acceptarea pana la simpatie a unui lucru (individ, idee, produs, conceptie),sau negarea aceluiasi lucru pana la ura si aversiune.
Pentru ca am pomenit inca de la inceputul acestei scrieri de implicarea mass-media in politica,voi incepe a prezenta pe scurt opiniile si "pozitia" unor analisti.
In articolul "System faylure :its not just the media -the whole political system has fayled"-David Miller incearca afirmarea unei opinii asupra comunicarii politice, opinie ce incearca sa explice apatia alegatorilor si declinul prezentei cetatenilor la vot.
Se incearca o prezentare a evolutiei a scenei politice britanice si americane intr-un mod cat mai just si adevarat.
In articolul sau a prezentat parerile,care isi vor pune la incercare abilitatile analitice atunci cand, vor trebui sa se declare in favorea sau in defavoarea mass-media,ca si instrument al politicii ,un instrument de influientare a electoratului.
Unii vor ca influienta mass-media asupra politicii si situatiei electorale este direct corespunzatoare de apatia ,declinul si dezinteresul ncetatenilor britanici fata de actorii politici si situatia electorala la momentul respectiv.(alegerile din Marea Britanie din anul 2001).
In acelasi timp vor exista si voci, care vor sustine contrariul afirmand ca implicarea mass-media ar constituii, chiar solutia de iesire din acest declin apatic al politicii.Dezbatute pe larg aceste opinii vor aparea, ca niste indici ai situatiei care aduc rand pe rand in fata cititorului faptul ca, opinia publica joaca un rol important in politicile democratice, sau ca mass-media detine un rol cheie in expansiunea democratica raspunzand presiunii publice. Se considera la nivel de metodologie, ca analistii privesc nivelul puterii mediatice si nu incadrarea intr-un sistem mai larg al puterii relatiilor publice.
Conform lui James Curran si lui Colin Leys care arata, ca liberalii sunt cei care nu verifica complexitatea puterii mediatice, in societatea britanica.El se refera la faptul ca, daca se va incerca o incursiune in ceea ce inseamna mass-media in cadrul relatiilor dintre guvern si acesta, se vor gasii multe "nereguli".
Analistii precum Blumler si Gurevitch afirma ca, este vorba despre o criza a comunicarii publice, ce rezulta din acest proces al proces al publicitatii, care era destul de sarac in resurse informationale adresate cetatenilor .
Analistul Raymond Kuhn concluziona,ca jocurile media sunt reprezentative pentru acest mileniu al informatiei, in care dupa parerea sa, este o pierdere de timp sa astepti o imformatie neutra din partea guvernului pentru a fi procesata mediatic si facuta public cetatenilor.
Scriitori ca John Stret, considera aceasta maniera de secretizare a informatiei din partea guvernului, un lucru deosebit de favorabil procesului democratic, fiindca mediatizarea se va realizarea ca o modalitatea de seductie ,de manipulare subtila.
Acest lucru va asigura guvernului un succes garantat in scopul sau de a castiga electoratului si monopolului si monopolul pe scena politica.
Norris remarca, existenta multor probleme in societatile democratice, care isi pot gasi rezolvare in implicarea massmedia si ca prim efect generat, va fi imbunatatirea angajamentelor politice.
Notiunea de criza in comunicarea politica, pare a fi preocuparea dominanta in literatura de specialitate.
Neoliberalii considera ca, indiferent de dificultatile sau de crizele aparute pe scena politica a tarii, nu sunt cauzate de massmedia.Ei sustin ca, insasi aceasta politizare prin intermediul radioului,televiziunilor ,ziarelor ,constituie o solutie in rezolvarea in rezolvarea neajunsurilor ivite din "neputinta "cetatenilor de a avea acces la informatia politica, in mod direct de la emitentii acesteia.
Asta era in anul 2009 si nu numai,in prezent se pare ca scandalul WikiLeaks a aruncat o imagine de ansamblu diferita asupra tuturor celor prezentate mai sus.
O rasturnare de putere mediatica,un altfel de razboi ,un atac mediatic bine organizat,inzestrat cu puncte de propagare a efectului,asa fel incat sa se creeze multe brese in sistem.
Intr-un sistem, care se ghideaza pe manipulare si informatie mestecata, la nivel global indiferent de sursa de la care provine informatia....
bibliografie: "System failure"-David Miler
"Reality monitoryng and the media ,aplyed cognityve psychology" de Marcia K.Johnson.
"Media manipulation..de colonel Daniel Smith USA(decembrie 2004.)
"Introducere in sistemul mass-media " de Coman Mihai.
www.imaginihaioase.ro
Sfarsitul primei parti,va urma...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu