NEBUNIA TERORISTULUI

Oamenii normali pot fi determinati sa actioneze agresiv si cu ajutorul propagandei, care creeaza imagini ale inamicului. Un stat, un grup sau o organizatie pot crea in mintea membrilor sai imagini ale inamicului care sa ii impinga la actiuni pe care altfel nu le-ar face.
Keen (1988) citat de Wikoff (1995) a realizat o sinteza a imaginilor inamicului a celor considerati „ei”, „straini” sau care nu sunt „de-ai nostrii” care pot fi create in mintea oamenilor prin intermediul propagandei.

Astfel, inamicul poate fi vazut ca fiind barbar, criminal, agresor, tortionar, anticrist, violator, acaparator, crud, o bestie sau o insecta. O statistica realizata de Friedrich (2002) arata ca, in 2002, din 218 benzi desenate americane 149 ii prezentau pe arabi ca intruchipand raul, 39 ii prezentau ca fiind oameni obisnuiti, iar 30 ca fiind oameni buni. Imaginea acestui inamic este creata si propagata in situatii conflictuale pentru ca intareste sentimentul apartenentei la grup (organizatie, natiune) si ajuta la crearea distinctiei dintre „noi” si „ei”, dintre „ai nostri” si „ai lor”.

Doua strategii de realizare a acestui lucru sunt: reducerea elementelor de evaluare sociala a individului (nimeni nu stie cine sunt si nimanui nu-i pasa) si reducerea preocuparilor de autoevaluare. Prima strategie se bazeaza pe crearea sentimentului anonimitatii si pe difuzarea responsabilitatii intre membrii unui grup. Cea de-a doua se intemeiaza pe tactici de alterare a starii de constiinta cu ajutorul drogurilor, pe provocarea unor emotii puternice sau pe crearea unei preocupari intense pentru prezent, fara legatura cu trecutul sau viitorul.

Daca teoriile prezentate pana la acest punct vizeaza modul in care contextul, situatia influenteaza comportamentul oamenilor si ii poate directiona spre actiuni distructive, pe care altfel nu ar fi capabili sa le faca, o alta categorie de teorii are in vedere transformarea oamenilor normali in persoane violente, distructive prin intermediul educatiei, al socializarii in familie si in scoala, socializari sustinute de parinti si profesori, de elitele organizatiilor de apartenenta sau chiar de guverne.

Imaginile inamicului conduc la orientarea selectiva a atentiei catre actiunile si aspectele negative ale acestuia. Ele ne pot determina sa prezicem comportamentul ostil al inamicului si sa actionam de o maniera ostila numai pe baza acestor predictii. De asemenea, ele ne determina sa exageram nivelul ostilitatii actiunilor inamicului comparativ cu actiunile similare ale membrilor grupului propriu sau grupurilor aliate (PSR, 1989).

Astfel, prin controlul sistemului educational si prin folosirea propagandei, liderii de state sau organizatii pot transforma membrii acestor structuri sociale in adevarate masini de distrugere. Un exemplu istoric al transformarii oamenilor prin intermediul educatiei in masini de produs violenta este cel al pilotilor kamikaze si ai oamenilor-torpila folositi atat de germani, cat si de japonezi in cel de Al Doilea Razboi Mondial. Membrii cultelor religioase extremiste, dar si ai organizatiilor teroriste, sunt cunoscuti astazi prin acest gen de comportament.

In perioada 2000–2003, palestinienii au folosit peste 95 de bombe umane impotriva israelienilor. Daca initial acesti ucigasi-sinucigasi erau doar barbati, ulterior au aparut si femei. Multi dintre ei erau studenti inteligenti, cu speranta unei vieti mai bune si cu relatii in comunitatile si familiile lor; in nici un caz nu era vorba despre persoane izolate, de la periferia societatii.

Merari (1990) a realizat un studiu al modului in care tinerii palestinieni ajung bombe vii, reliefand importanta socializarii in cadrul grupurilor mici. Mai intai, membrii grupurilor extremiste recruteza tineri care par sa aiba o fervoare patriotica intensa si se declara public impotriva Israelului. Acestia sunt invitati apoi sa discute cat de puternica este dragostea lor pentru tara si ura fata de Israel. Apoi, sunt angajati in antrenamente menite sa le puna ura in actiune, fiind integrati in grupuri mici, de trei-cinci tineri, aflati la diferite stadii ale transformarii lor in agenti ai mortii. Mai fac public, prin intermediul unei casete video, angajamentul lor, declarandu-se astfel martiri ai Islamului. Caseta video este trimisa familiei inainte ca acesti ucigasi sa isi execute planul final, realizand faptul ca, nu numai ca ei vor castiga un loc alaturi de Allah, dar si familia lor va avea un loc in Rai, datorita jertfirii lor. Familiei ii este trimisa o suma importanta de bani, un cadou pentru sacrificiul copilului lor. Fotografiile sinucigasilor sunt afisate peste tot in cadrul comunitatii, pentru a deveni modele si pentru altii. Ei devin eroi si eroine pentru generatia urmatoare de bombe sinucigase.

Pentru a transforma tineri in floarea varstei in ucigasi, acest program de indoctrinare foloseste o serie de mecanisme de psihologie sociala. Nu este nimic care sa indice probleme de sanatate mentala implicate in cazul acestor bombe vii. Este vorba doar de un alt mod de gandire, de o alta filosofie de viata si un alt sistem educational. Asa cum oamenii din tarile democratice sunt educati de mici sa creada in valorile democratiei si sa se lupte pentru triumful lor, tot asa si cei din tari si organizatii islamice isi promoveaza valorile lor.

In iunie 1990, in Piata Universitatii din Bucuresti, cativa romani au fost batuti si chiar ucisi de catre alti romani doar pentru motivul ca aveau alte opinii. Dupa 50 de ani de comunism, unii credeau ca libertatea de exprimare, valoare specifica culturilor democratice, este un pericol pentru ei si au actionat ca atare.

Sistemele educationale transmit ideologiile dezirabile in diferite culturi – democratice sau autoritare. Nationalismul a fost una dintre cele mai influente ideologii ale secolului XX (Mandel, 2002). Pe de o parte, el creeaza sentimentul apartenentei prin sublinierea maretiei unui popor. Pe de alta parte, a exacerbat sentimentele de amenintare, punand greutatile natiunii pe seama altor natiuni care ii doresc raul. Ideologiile, si in special nationalismul, divizeaza oamenii in „noi” si „ei“.

Nu exista o asociere speciala intre religie si violenta sociala. (McCauley, 2002).
Religia reprezinta doar un element de convingere, dar nu este nici necesar, nici suficient pentru a genera acte teroriste.

Dupa sursele de inspiratie si legitimare, gruparile teroriste pot fi:

* pur anarhiste – promoveaza violenta de dragul violentei, ca experienta estetica;

* inspirate religios – secte, grupari fundamentaliste, absolutiste, milenariste sau mesianice (Al Qaeda sau alte miscari islamiste);

* de insipratie etnica –separatistii kurzi si ETA;

* de inspiratie politica – comunisti, nazisti.

Unger (2002) a realizat o serie de studii privind tipurile de ideologii, sugerand ca acestea si imaginile despre lume, din societatile occidentale, difera mai degraba in intensitate decat in tip de cele impartasite de fundamentalistii extremisti care au lovit World Trade Center si Pentagonul. Aceste ideologii au cateva caracteristici comune: abdicarea de la responsabilitatea morala pentru o sursa exterioara propriei persoane, mentinerea unor atitudini si comportamente care valorizeaza grupul propriu in defavoarea altora si respingerea unor experiente sau puncte de vedere care pot influenta propriile puncte de vedere.

Recunoasterea puterii de influenta a fortelor situationale si a elementelor de socializare nu reprezinta o modalitate de scuza pentru comportamentele generate de acestea. Mai degraba, cunoasterea acestor forte furnizeaza cunostintele necesare pentru a ne departa de tendinta simplista de a blama pe cel care produce raul si a ne orienta catre descoperirea retelelor cauzale care ar trebui modificate. Chiar si privit din punct de vedere economic, este mai rentabil sa intelegem elementele care pot genera comportamente distructive si sa le evitam decat sa incercam sa identificam indivizi care ar putea fi dispusi catre astfel de actiuni. Stiintele socioumane si, in special, psihologia sociala, pot furniza informatii care sa permita integerea profunda a terorismului si predictia actiunilor organizatiilor teroriste.

Hudson (1999) prezicea ca Al Qaeda ar putea lansa avioane incarcate cu explozibil in cladiri precum Pentagonul, CIA sau Casa Alba, ca razbunare pentru bombardarea de catre americani a taberelor de instruire din Afganistan in 1998. Recunoasterea faptului ca factorii situationali sunt la fel de importanti ca si cei de personalitate in determinarea comportamentelor sociale
poate reprezenta pasi inainte catre prevenirea actelor antisociale, indiferent ca ne referim la terorism sau la gastile de la coltul strazii.


Sursa:http://www.presamil.ro/SMM/2005/3/25-29.htm.





Aport personal.

Ma gandeam in ce categorie patologica ar putea fi incadrat teroristul?
Este el un om sanatos mintal ?
Cum este el? Incercand sa imi raspund mie,s-a nascut ideea acestui articol.

Teroristul trebuie privit ca un nebun si un obsesiv iar terorismul ca o boala.
Teroristul..de cele mai multe ori se naste si creste educat in anormalitate,este un om care se naste dar care din ancestral mosteneste nevoia si setea de sange.
Este un individ obsesiv,un individ care considera razbunarea singurul adevar palpabil.
Considerand ca este emisarul dreptatii el isi transforma nesiguranta,imposibilitatea de a se alinia realitatilor inconjuratoare,in teroare si sange.
Sangele, sacrificiul si razbunarea sunt coordonatele nebuniei sale,a realitatii sale.
Schimbarile din jurul sau si iesirea din traditional ,progresul vremurilor pe care le traim il face pe terorist sa considere ca pierde controlul,ca isi pierde apartenenta etnica, ajungand astfel sa catalogheze tot ceea ce nu poate sa inteleaga ca fiind ceva rau. Actul terorist in esenta este privit ca un act de descurajare,in opinia mea si un act de anihilare a ceea ce nu poate intelege si accepta.
Intelegand patologia motivatiilor teroristului,a terorismului,putem realiza noi abordari in contracararea acestui flagel.
Ar trebui sa tinem cont de aceste aspecte mai ales ca in zilele noastre nu ne confruntam cu aspecte de terorism traditional in care victimele colaterale sunt in numar limitat,nu gasim motivatii ideologice religioase si nici structuri organizationale bine structurate.
Avem acum o letalitate crescuta a atacurilor deoarece detin specialisti care planifica minutios totul. Spectacolul macabru este realizat de autori necunoscuti de cele mai multe ori.
Vom gasi motivatii fundamentaliste si tehnici teroriste avansate aflate in continua perfectionare.

Iata deci,ca ne confruntam cu un terorist labil psihic care se perfectioneaza continuu si care isi refuleaza neputintele intr-o evocare sangeroasa a emotiilor,a angoaselor si a negativitatii duse la extreme.

"Behaviorismul este o paradigmă influentă în ceea ce priveste mediatizarea terorii. Perspectiva behavioristă operează cu concepte precum „stimul” (mesajul terorii mediatizat) si răspuns” (reactia comportamentală a consumatorilor de mass-media). Această paradigmă mai pune în discuŃie si învătarea directă, pe observarea atentă a mediului mediatizat si a interactiunilor subiectului cu acesta, sugerând că indivizii sunt niste consumatori ai mass-media (Delcea, 2004). "
Sursa:http://www.spp.ro/NOUL_TERORISM.pdf.

Acest anxios,antisocial,acest suparat pe tot ceea ce nu se conformeaza convingerilor sale utilizeaza noutatea ca mijloc de promovare a terorii, utilizand efectele unui show de televiziune in propaganda mesajelor sale sangeroase.
Utilizeaza mass-media si internetul ca instrumente in propagarea terorii la nivel global.

Aduc in sprijunul celor scrise mai sus urmatoarele randuri:
"Stimulii cu conotatie emotională negativă sunt, de regulă, mult mai penetrabili, fiindcă dau nastere unor reactii puternice, cum sunt imaginile socante si, de aceea, sunt mai usor de retinut decât argumentele expuse.
Tot emotiile negative pot duce la modificări comportamentale mult mai rapid decât argumentele logice (Szentagotai & Panaitescu, 1999 ).
sursa:www.spp.ro/Noul_Terorism,pdf.

Ce cuprinde emotia negativa? Cuprinde sentimentul de frica,de tristete profunda,cuprinde o stare de furie ce inclina balanta spre aparitia unei manipulari afective si efective ce are ca efect nesiguranta.
El este un individ nesigur, este un individ usor de influientat,de condus care detine vagi urme de personalitate.
Terorismul detine arme avansate si in continua dezvoltare,cu resurse si capacitati de adaptare in functie de rezistenta pe care o intalneste.
Foloseste revendicarea mediatizata asupra actului terorist pentru a spori sentimentul de frica de nesiguranta lucru care ii confera prin intermediu terorii suprematia in acel moment.
Teroristul este un individ ce planifica minutios fiecare moment din prezent in scopul distrugerii viitorului.Acesta ca si individ uman este incapabil sa inteleaga indicele temporal al viitorului ca facand parte din existenta sa.
Teroristul este un nebun cu o genialitate adanc ancorata in patologic care are trecut si prezent,viitorul neexistand decat pentru momentul macelului.


Bolnavilor psihici li se dau tratamente,supraveghere si mila, acestora li se pot ierta toate,insa teroristului ca individ si ca grup nu trebuie sa i se ierte nebunia ,macabrul si nici razbunarea, care de cele mai multe ori nu isi gasesc motivatia in realitatea zilelor noastre.


Pe data viitoare,