sâmbătă, septembrie 4

LEGEA 14/1992 * "PATRIE SI ONOARE"-CEVA VECHI,CEVA ALBASTRU-SRI-PERFORMANTA SI ECHILIBRU IN GLOBALIZARE











Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
(publicata in Monitorul Oficial nr. 33 din 3 martie 1992)
CAP. 1
ART. 1
Coordonarea, controlul si atributiile Serviciul Roman de Informatii este serviciul organizat de stat specializat in domeniul informatiilor privitioare la siguranta nationala a Romaniei, parte componenta a sistemului national de aparare, activitatea sa fiind organizata si coordonata de Consiliul suprem de Aparare a Tarii.
Activitatea Serviciului Roman de Informatii este controlata de parlament.
Anual sau cind Parlamentul hotareste, directorul Serviciului Roman de Informatii prezinta acestuia rapoarte referitoare la indeplinirea atributiilor ce revin Serviciului Roman de Infomatii, potrivit legii.
In vederea exercitarii controlului concret si permanent, se constituie o comisie comuna a celor doua Camere.
Organizarea, functionarea si modalitatile de exercitare a controlului se stabilesc prin hotarire adoptata de Parlament.

ART. 2
Serviciul Roman de Informatii organizeaza si executa activitati pentru culegerea, verificarea si valorificarea informatiilor necesare cunoasterii, prevenirii si contracararii oricaro actiuni care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei.

ART. 3
Serviciul Roman de Informatii asigura apararea secretului de stat si prevenirea scurgerii de informatii care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.
In aplicarea prevederilor legale privind apararea secretului de stat, Serviciul Roman de Informatii organizeaza si executa transportul corespondentei oficiale cu asemenea caracter pe intreg teritoriul Romaniei.

ART. 4
La cererea conducatorului institutiei publice,regiei autonome sau societatii comerciale, Serviciul Roman de Informatii verifica si ofera date cu privire la persoanele care urmeaza sa ocupe functii inrespectivele unitati, ce presupun accesul la informatii si activitati cu caracter secret de stat sau care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.
Sint exceptii de la prevederile alin.1 judecatorii, procurorii, functionarii publici din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei,Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Protectie si Paza, care isi stabilesc masuri proprii de aparare a secretului de stat, potrivit legii.

ART. 5
La cererea persoanelor fizice si juridice din sectorul privat, Serviciul Roman de Informatii acorda asistenta de specialitate pentru apararea secretelor aflate in posesia acestora si prevenirea scurgerii de date sau informatii ce nu pot fi aduse la cunostinta publicului.Asistenta de specialitate se acorda,contra cost, potrivit tarifelor convenite.
Asistenta de specialitate se acorda gratuit persoanelor prevazute la alin.1, care executa comenzi pentru stat, in limita si pe durata acestora,precum si celor care desfasoara activitate de cercetare ori de productie in probleme sau cu privire la aspecte de interes national.

ART. 6
Prin Unitatile sale, Serviciul Roman de Informatii:
a) executa activitati informative si tehnice de prevenire si combatere a te rorismului;
b) executa interventia antiterorista asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroristi, in scopul capturarii sau anihilarii acestora, eliberarii ostaticilor si restabilirii ordinii legale.Interventia antiterorista se realizeaza cu aprobarea Biroului executiv al Serviciului Roman de Informatii;
c) asigura protectia antiterorista a demnitarilor romani si straini, precum si a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
Serviciul roman de Informatii concura la realizarea protectiei antiteroriste a demnitarilor gardati de Serviciul de Protectie si Paza, in situatia cind acestia sint vizati de amenintari cu acte de terorism.
Serviciul Roman de Informatii poate asigura protectie antiterorista si altor persoane, la cererea acestora, potrivit tarifelor convenite.

ART. 7
Serviciul Roman de Informatii actionaeaza pentru descoperirea si contracararea actiunilor de initiere,organizare sau constituire pe teritoriul Romaniei a unor structuri informative care pot aduce atingere sigurantei nationale, a activitatilor de aderare la acestea sau de sprijinire a lor in orice mod ori de confectionare, detinere sau folosire ilegala de mijloace de interceptare a comunicatiilor, precum si de culegere si transmitere de informatii cu caracter secret sau confidential.

ART. 8
Serviciul Roman de Informatii este autorizat sa detina si sa foloseasca mijloace adecvate pentru obtinerea, verificarea, prelucrarea si stocarea informatiilor privitoare la siguranta nationala, in conditiile legii.

ART. 9
In vederea stabilirii existentei amenintarilor la adresa sigurantei nationale,cadre anume desemnate din Serviciul Roman de Informatii pot efectua, cu respectarea legii, verificari prin:solicitarea si obtinerea de obiecte, inscrisuri sau relatii oficiale de la institutii publice;consultarea de specialisti ori experti; primirea de sesizari sau note de relatii, fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare oti prin alte mijloace tehnice.

ART. 10
In situatiile care constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei, Serviciul Roman de Informatii, prin cadre stabilite in acest scop, solicita procurorului eliberarea mandatului prevazut de art.13 din Legea privind siguranta nationala a Romaniei pentru desfasurarea activitatilor autorizate de acesta.

ART. 11
Activitatile prvazute la art.9 si 10 se consemneaza in acte de constatare care, intocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedura penala, pot constitui mijloace de proba.

ART. 12
In cazul constatarii unei infractiuni flagrante la regimul sigurantei nation ale stabilit de lege, a unui atentat sau act terorist ori a unor tentative sau acte preparatorii la asemenea infractiuni, daca sint pedepsite de lege, cadrele Serviciului Roman de Informatii pot retine pe faptuitor, predindu-l de indata organelor judiciare competente impreuna cu actul de constatare si corpurile delicte.
La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Roman de Informatii pot acorda sprijin la realizarea unor activitati de cercetare penala pentru infractiuni privind siguranta nationala.
Organele de urmarire penala au obligatia sa comunice Serviciul Roman de Informatii orice date sau informatii privitoare la siguranta nationala, rezultate din activitatea de urmarire penala.

ART. 13
Organele Serviciului Roman de informatii nu pot efectua acte de cercetare penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de spatii proprii de arest.

ART. 14
In indeplinirea atributiilor ce ii revin,Serviliu Roman de Informatii colabo reaza cu Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei si Finantelor, Directia Generala a Vamilor precum si cu celelalte organe ale administratiei publice.
Organele prevazute la alin.1 au obligatia sa-si acorde reciproc sprijinul necesar in indeplinirea atributiilor prevazute de lege.

ART. 15
Cu aprobarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Serviciul Roman de Informatii poate stabili relatii cu organisme similare din strainatate.

CAP. 2
Organizarea si functionarea Serviciului Roman de informatii

SECTIUNEA 1
Consiliul director
ART. 16
Pentru indeplinirea atributiilor stabilite prin lege, serviciul Roman de Informatii este condus de catre Consiliul director, organ deliberativ, compus din directorul Serviciului Roman de Informatii, primul-adjunct al directorului, sefii unor unitati centrale si teritoriale.
Componenta Consiliului director se stabileste prin regulamentul de functionare a Serviciului Roman de Informatii, iar incadrarea nominala a acestuia se face de catre director.
Presedintele Consiliului director este directorul Serviciului Roman de Informatii. In lipsa directorului, atributiile de presedinte se indeplinesc de primul-sef adjunct, iar in absenta acestuia, de un adjunct al directorului anume desemnat.

ART. 17
Consiliul director al serviciului Roman de Informatii se intruneste, de regula, trimestrial, sedintele fiind convocate de presedintele acestuia.
In caz de urgenta, la cererea a cel putin o treime din numarul membrilor sai sau la solicitarea directorului, Consiliul director se intruneste ori de cite ori este necesar.

ART. 18
Consiliul director al Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara activitatea in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotariri cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul total al membrilor.

ART. 19
La sedintele Consiliului director pot fi invitati, dupa caz, reprezentanti ai unor ministere sau altor organe ale administratiei publice, interesate in examinaraea problemelor supuse dezbateri, precum si specialisti din cadrul Serviciului Roman de Informatii sau din afara acestuia.

ART. 20
Pentru analizarea unor probleme de interes general privind siguranta nationala, Consiliul director poate constitui colective de lucru cuprinzind specialisti din cadrul Serviciului Roman de Informatii sau din afara acestuia.
Desemnarea specialistilor din afara Serviciului Roman de Informatii se va face cu acordul conducerilor organelor centrale respective.
Invitatii si specialistii din afara Serviciului Roman de Informatii prevazuti la art.19 si alin. 1 al prezentului articol se vor conforma dispozitiilor legale privind apararea secretului de stat.

SECTIUNEA a 2-a
Biroul executiv al Consiliului director
ART. 21
Conducerea operativa a Serviciului Roman de Informatii si asigurarea indeplinirii hotaririlor Consiliului director se realizeaza de Biroul executiv al acestuia.
Biroul executiv este alcatuit din director, primul adjunct al directorului si adjunctii directorului.
Presedintele Biroului executiv este directorul Serviciului Roman de Informatii.

ART. 22
Biroul executiv al Consiliului director al Serviciului Roman de Informatii se intruneste bilunar, sedintele fiind convocate de catre director. Dispozitiile art.18 si art.19 se aplica in mod corespunzator si Biroul executiv.

SECTIUNEA a 3-a
Directorul Serviciului Roman de Informatii
ART. 23
Serviciul Roman de Informatii este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna, la propunerea Presedintelui Romaniei, in urma audierii celui propus de catre comisia insarcinata sa exercite controlulparlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii, care va prezenta un raport in fata celor doua Camere ale Parlamentului.
La numirea in functie, directorul depune in fata Parlamentului urmatorul juramint: "Eu,...,jur ca voi indeplini de buna-credinta si nepartinire, in deplinul respect al Constitutiei si legilor tarii, atributiile ce-mi revin in calitate de director al Serviciului Roman de Informatii." In executarea atributiilor ce revin Serviciului Roman de Informatii, directorul emite, potrivit legii, ordine si instructiuni.
eliberarea din functie a directorului Serviciului Roman de Informatii se face de Parlament, in sedinta comuna a celor doua Camere, la propunerea Presedintelui Romaniei sau a cel putin o treime din numarul total al deputatilor ori al senatorilor.

ART. 24
Directorul Serviciului Roman de Informatii are un prim-adjunct, care este si inlocuitorul legal al acestuia, precum si 3 adjuncti.
Prim-adjunctul directorului Serviciului Roman de Informatii si adjunctii directorului au rang de secretari de stat si sint numiti de Presedintele Romaniei,la propunerea directorului Serviciului Roman de Informatii.

SECTIUNEA a 4-a
Structura Serviciului Roman de Informatii
ART. 25
In componenta Serviciului Roman de Informatii intra unitati si subunitati, in concordanta cu specificul activitatii sale, echivalente structurilor din ministere.
Unitatile Serviciului Roman de Informatii sint subordonate numai conducerii acestuia.

ART. 26
Structura, efectivele, mobilizarea rezervistilor Serviciului Roman de Informatii, precum si Regulamentul de functionare a acestuia se aproba de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
Biroul executiv al Serviciului Roman de Informatii, in functie de nevoi, in limitele stabilite de lege si ale efectivelor aprobate, propune Consiliului Suprem de Aparare a Tarii imbunatatirea structurilor Serviciului Roman de Informatii si redistribuirea efectivelor.

CAP. 3
ART. 27
Personalul Serviciului Roman de Informatii Personalul Serviciului Roman de Informatii se compune din cadre militare permanente si salariati civili, care indeplinesc atributii operative si administrative.
Nu pot activa in Serviciul Roman de Informatii aceia care, facind parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii si colaboratorii securitatii, precum si fostii activisti ai partidului comunist, vinovati de fapteindreptate impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Cadrele militare ale Serviciului Roman de Informatii au toate drepturile si obligatiile prevazute, pentru militarii armatei romane, de reglementarile legale, statutele si regulamentele militare Salariatii civili sint supusi dispozitiilor Codului muncii si celorlalte prevederi legale si regulamentare ale Serviciului de Informatii.

ART. 28
Ofiterii operativi ai Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara activitatea deschis sau acoperit, in raport cu nevoile de realizare a sigurantei nationale.
Serviciul Roman de Informatii va asigura protectia si incadrarea in alte unitati sau compartimente de munca a ofiterilor operativi care, lucrind acoperit, sint desconspirati in imprejurari care exclud culpa acestora.

ART. 29
Personalul militar se constituie din absolventi ai institutiilor de invatamint din sistemul propriu, cadre militare selectionate si transferate de la Ministerul Apararii Nationale sau de la Ministerul de Interne, in baza cererilor nominale ale directorului, cu acordul ministrilor respectivi, precum si din specialisti chemati in cadrele active.
Personalul militar transferat de la Ministerul Apararii Nationale, de la Ministerul de Interne sau din alte sectoare de activitate intra in subordinea exclusiva a conducerii Serviciului Roman de Informatii.

ART. 30
Selectionarea, incadrarea, acordarea gradelor si inaintarea in grad si in functii, transferarea, trecerea in rezerva, incetarea sau desfacerea contractului de munca se fac potrivit legii, Regulamentului de functionare a Serviciului Roman de Informatii, statutelor corpurilor ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor si altor dispozitii legale.

ART. 31
Pregatirea personalului de invatamint propriu sau in institutii de specialitate ale Ministerului de Interne si Ministerului Apararii Nationale.

ART. 32
Personalul serviciului Roman de Informatii se legitimeaza cu legitimatia de serviciu, iar in misiuni operative, si cu insigna de serviciu.Modelul insignei de serviciu este cel prevazut in anexa nr.1.

ART. 33
Cadrele militare permanente ale Serviciului Roman de Informatii au dreptul la uniforma, care se asigura gratuit.
Categoriile de personal pentru care portul uniformei in timpul serviciului este obligatoriu se stabilesc de directorul Serviciului Roman de Informatii.
Uniformele, insemnele de grad si accesoriile se stabilesc in Regulamentul pentru descrierea si portul uniformelor personalului Serviciului Roman de Informatii, aprobat de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.

ART. 34
Serviciul Roman de Informatii poate incorpora, pentru paza proprie si activitati auxiliare, prin organele militare teritoriale, militari in termen, pe baza cererilor adresate Marelui Stat Major, cu 60 de zile inainte de data incorporarii.In situatia in care efectivele de paza proprie sint insuficiente,acestea se vor asigura cu militari in termen din trupele de jandarmi.
Serviciul Roman de Informatii are organ de mobilizare, executa mobilizarea si tine evidenta personalului militar si civil existent la pace, precum si a rezervistilor.
Normele de functionare a acestui organ se stabilesc de comun acord cu Marele Stat Major al Ministerului Apararii Nationale.
Evidenta situatiei militare a personalului se tine de catre Serviciul Roman de Informatii, iar pentru rezervisti, si de catre organele militare teritoriale.

ART. 35
Cadrele din sectoarele operative la Serviciului Roman de Informatii sint functionaripublici care indelinesc atributii ce implica exercitiul autoritatii de stat, avind toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate.

ART. 36
Personalul Serviciului Roman de Informatii nu poate face parte din partide sau alte organizatii cu caracter politic ori secret si nu poate fi folosit in scopuri politice.
Serviciul Roman de Informatii nu va intreprinde nici o actiune care sa promoveze sau sa lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu exceptia acelor actiuni ale acestora care contravin sigurantei nationale.

ART. 37
Cadrele militare si angajatii civili din Serviciul Roman de Informatii au obligatia de a pastra cu strictete seretul de stat si profesional, inclusiv dupa pararsirea in orice mod a serviciului.
Orice divulgare a datelor sau informatiilor cunoscute ca urmare a calitatii de salariat al Serviciului Roman de Informatii cu exceptia cazurilor autorizate de lege, este interzisa si se pedepseste conform legii.

ART. 38
Urmasilor cadrelor Serviciului Roman de Informatii decedat in timpul si din cauza serviciului, datorita unor acte de devotament exceptional, li se acorda ca pensie salariul integral pe care l-au avut aceste cadre in momentul decesului.
In cazul cind nu exista urmasi si nici sot supravietuitor, daca cel decedat era singurul sprijinitor al parintilor sai, acestia vor beneficia de jumatate din pensia de urmas, stabilita potrivit prevederilor alin.1.
Pensia pentru invaliditate permanenta, survenita datorita unor acte de devotament exceptional, este egala cu salariul avut in momentul respectiv, iar cei in cauza vor beneficia de o gratificatie, o singura data, egala cu de cinci ori salariul Cadrele Serviciului Roman de Informatii care au devenit partial incapabile de munca, datorita unor acte de devotament exceptional, si nu mai pot exercita in continuare profesia vor beneficia in afara drepturilor ce decurg din pen sionare, de o gratificatie egala cu de trei ori salariul avut in momentul respectiv.

ART. 39
Pentru merite deosebite in apararea sigurantei nationale a Romaniei, cadrele Serviciului Roman de Informatii li se pot conferi decoratiile prevazute de lege pentru militarii fortelor armate Romane.

CAP. 4
ART. 40
Asigurarea materiala Serviciul Roman de Informatii:
a)elaboraeaza si fundamenteaza bugetul propriu de venituri si cheltuieli, asigura finantarea unitatilor, coordoneaza si controleaza activitatea economica a ordonatorilor de credite, din subordinea sa;
b)aproba, in limita competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile proprii de investitii si urmareste executarea acestora la termenele stabilite;
c)efectueaza activitati de import-export de aparatura si tehnica specifica muncii de informatii si de asigurare a asistentei tehnice corespunzatoare, potrivit legii;
d)stabileste arme de intrebuintare, intretinere si reparare pentru armament, tehnica si alte bunuri din dotare, precum si norme de consum pentru munitii si alte materiale;
e)stabileste norme privind asigurarea materiala si financiara, decontarea, evidenta si controlul mijloacelor materiale si banesti necesare unitatilor subordonate;
f)exercita orice alte atributii conferite prin lege.

ART. 41
Serviciul Roman de Informatii se doteaza cu armamentul, munitia si tehnica de lupta necesare indeplinirii misiunilor de aparare si interventie antiterorista, transportului corespondentei secrete, a pazei proprii si a celorlalte misiuni de serviciu.

ART. 42
Cladirile, mijloacele de transport, aparatura tehnica si celelalte mijloace materiale necesare functionarii Serviciului Roman de Informatii se asigura de Guvern.
Fondurile banesti necesare desfasurarii activitatii Serviciului Roman de Informatii sint prevazute in cadrul bugetului de stat, aprobat de Parlament.
Serviciul Roman de Informatii are parc propriu de mijloace de transport pentru aparatul central si unitatile din subordine, care se stabileste prin tabelele de inzestrare ale unitatilor aprobate de director.

ART. 43
Sub controlul Parlamentului, in raport cu nevoile proprii si cu respectarea stricta a prevederilor legale, in cadrul Serviciului Roman de Informatii pot functiona: o regie autonoma, societati comerciale de productie, institutii sanitare, precum si asociatii cu caracter cultural-sportiv.

CAP. 5
ART. 44
Dispozitii finale In caz de necesitate si cind folosirea altor mijloace de implicare sau constringere nu este posibila, personalul Serviciului Roman de Informatii, autorizat sa poarte arma, poate folosi forta armelor albe sau a armelor de foc in conditiile prevazute de lege.

ART. 45
Documentele interne de orice fel ale Serviciului Roman de Informatii au caracter de secret de stat, se pastreaza in arhiva sa proprie si nu pot fi consultate decit cu aprobarea directorului, in conditiile legii.
Documentele, datele si informatiile Serviciului Roman de Informatii pot deveni publice numai dupa trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare.
Serviciul Roman de Informatii preia spre conservare si folosinta fondurile de arhiva ce privesc siguranta nationala ale fostelor organe de informatii cu competenta pe teritoriul Romaniei.
Fondurile de arhiva ale fostului Departament al Securitatii Statului, ce privesc siguranta nationala, nu pot deveni publice decit dupa trecerea unei perioade de 40 de ani de la adoptarea prezentei legi.

ART. 46
Serviciul Roman de Informatii foloseste, pentru individualizare si recunoastere, sigla cu modelul si descrierea prevazute in anexa nr.2. Sigla este semnul de arma al Serviciului Roman de Informatii.

ART. 47
Anexele nr.1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege.

ART. 48
Decretul Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala din 26 martie 1990 privind infiintarea Serviciului Roman de Informatii, precum si orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi se abroga.




Legea nr.181/1998 pentru modificarea art. 28 din Legea nr. 14/1992
privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
(publicata in Monitorul Oficial nr. 389 din 14 octombrie 1998)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic.

Articolul 28 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.33 din 3 martie 1992, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 28. - Personalul operativ al Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara activitatea deschis sau acoperit, in raport cu nevoile de realizare a sigurantei nationale.
Serviciul Roman de Informatii va asigura protectia si incadrarea in alte unitati sau compartimente de munca a personalului operativ care, lucrand acoperit, este deconspirat in imprejurari ce exclud culpa acestuia."


Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 3 februarie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
ANDREI IOAN CHILIMAN

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 9 septembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
MIRCEA IONESCU-QUINTUS
Bucuresti, 9 octombrie 1998.
Nr. 181.



Ordonanta de Urgenta nr. 72/2002 pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992
privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
(publicata in Monitorul Oficial nr. 435 din 21 iunie 2002)

In temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Articol unic.
Articolul 42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.33 din 3 martie 1992, cu modificarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 42. - Fondurile banesti necesare pentru desfasurarea activitatilor in Serviciul Roman de Informatii se asigura astfel: de la bugetul de stat, din venituri extrabugetare, din credite externe si din alte surse legal constituite. Veniturile extrabugetare se constituie din: contravaloarea bunurilor valorificate potrivit legislatiei specifice sectorului de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, din sumele incasate din prestari de servicii executate la cererea persoanelor fizice si juridice, prin unitatile Serviciului Roman de Informatii, in domeniile si in conditiile stabilite prin ordin al directorului Serviciului Roman de Informatii, si din alte venituri realizate in conditiile prezentei legi.
Veniturile extrabugetare obtinute, in lei si in valuta, vor fi utilizate integral pentru finantarea cheltuielilor curente si de capital, iar disponibilul ramas la sfarsitul anului va fi reportat in anul urmator si va fi folosit cu aceeasi destinatie.
Planificarea, evidenta, utilizarea, justificarea si controlul cheltuielilor operative destinate realizarii activitatii specifice Serviciului Roman de Informatii se efectueaza in conformitate cu regulile generale in aceasta materie, aprobate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
Cladirile, mijloacele de transport, aparatura tehnica si celelalte mijloace materiale necesare Serviciului Roman de Informatii se asigura prin hotarare a Guvernului sau se achizitioneaza in conditiile legii.
Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea Serviciul Roman de Informatii sunt bunuri proprietate publica a statului. Serviciul Roman de Informatii primeste si administreaza bunuri proprietate publica si privata a statului, putand sa le inchirieze in functie de regimul lor juridic, retinand sub forma de venituri extrabugetare o cota-parte de 50% din valoarea chiriei incasate. Serviciul Roman de Informatii are parc propriu de mijloace de transport pentru aparatul central si unitatile din subordine, care se stabileste prin tabelele de inzestrare a unitatilor, aprobate de directorul Serviciului Roman de Informatii."

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE


Contrasemneaza:

Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

Directorul Serviciului Roman de Informatii,
Alexandru-Radu Timofte

Bucuresti, 13 iunie 2002.
Nr. 72.



Legea nr. 555/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 72/2002
pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992
privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii
(publicata in Monitorul Oficial nr. 767 din 22 luna 2002)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic.
Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.72 din 13 iunie 2002 pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.435 din 21 iunie 2002.


Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 27 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 23 septembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
VIOREL HREBENCIUC

Bucuresti, 15 octombrie 2002.
Nr. 555.


Potrivit hotărârii CSAT, se desfiinţează aproape un sfert din ceea ce SRI numeşte unităţi centrale. Adică îşi vor pierde funcţiile şi unii dintre şefii de la Bucureşti ai instituţiei.


MESAJUL LUI MAIOR. Şeful SRI, George Cristian Maior, în mesajul adresat angajaţilor acestui serviciu secret, cu ocazia aniversării majoratului, subliniază momentul ca unul foarte important pentru "istoria modernă a României". "Este o aniversare deosebită, pentru că, pe de o parte, în aceste clipe ne pregătim intens pentru asigurarea securităţii primului Summit NATO care se desfăşoară în ţara noastră, iar, pe de altă parte, ziua S.R.I. vine la o zi după aprobarea de către Consiliul Suprem de Apărare a ţării a noii structuri şi a noului regulament de funcţionare a Serviciului. Ne aflăm deci într-o conjunctură specială, în care am ajuns la ceea ce s-ar putea numi o îmbinare fericită între calendarul strategic şi de securitate al României şi calendarul nostru intern de transformare şi modernizare a SRI", le-a spus Maior subordonaţilor săi.


CADRU NOU. Maior a sublinicat că noile modificări aprobate de CSAT dau posibilitatea valorificării într-un cadru nou a atribuţiilor ofiţerului de informaţii, asigurând condiţii pentru respectarea demnităţii profesionale, precum şi un statut "meritat" în cadrul sistemului de securitate al României. "În ultimii ani, rolul şi misiunile Serviciului s-au extins în mod semnificativ, pentru a acoperi o gamă diversificată de riscuri şi problematici de securitate, dintre care unele complet noi, precum cele legate de securitatea energetică sau de securitatea cibernetică, aflate în zona de interes strategic a NATO şi UE. Acestea s-au suprapus ameninţărilor clasice pe care trebuie să le gestionăm în continuare şi, în acest sens, reforma structurală prin care trecem astăzi este gândită tocmai pentru a asigura un cadru funcţional adecvat schimbărilor fundamentale ale conceptelor securităţii naţionale", a spus Maior.


SE POATE ŞI MAI MULT. Şeful SRI a promis că noua structură a serviciului secret va începe să funcţioneze în cel mai scurt timp, într-un stil eficient şi flexibil, transformarea fiind axată pe un nou tip de management, menit să ducă nu doar reorganizarea unor scheme, ci la "umplerea lor de o nouă substanţă şi depăşirea unora din inerţiile funcţionale şi organizaţionale din trecut". Maior nu a pierdut ocazia de a aminti de provocările "importante" şi "dificile" pentru SRI din anul trecut şi a lăsat de înţeles că noile schimbări sunt de fapt doar un pas "de început", care deocamdată ar trebui să mulţumească: "Chiar dacă noul regulament de funcţionare nu oferă o soluţie exhaustivă la asemenea probleme, cred că acesta a fost astfel definit încât să determine în viitor o mai bună gestionare a lor, ancorată în realităţile cu care ne confruntăm astăzi, dar şi orientată spre modul în care ne dorim să proiectăm Serviciul Român de Informaţii într-un viitor previzibil, ca o instituţie profesionistă şi dedicată susţinerii intereselor strategice ale României şi cetăţenilor săi".



Reforma SRI, explicată de Costin Georgescu
Consecinţele noilor modificări privind Serviciul Român de Informaţii au fost explicate pe înţelesul tuturor într-o declaraţie acordată BBC de către Costin Goergescu, fost şef al SRI.


DISPAR INSPECTORATELE. "Serviciile de informaţii din toate ţările din lume din ţările democrate, evident sunt într-o continuă restructurare. Mereu ameninţările se modifică şi atunci Serviciul trebuie să fie foarte flexibil. Nu este o restructurare propriu-zisă, ci, dacă vreţi, este o adaptare la condiţiile concrete. Desfiinţarea inspectoratelor mie mi se pare un lucru normal. Decizia, dacă vreţi, şi informaţia ajunge mult mai repede la factorii de decizie şi, la fel, decizia ajunge mult mai repede la cei care trebuie să o pună în aplicare", a spus Costin Georgescu. El a clarificat realizatorului BBC şi chestiunea inspectoratelor: "Inspectoratele sunt conduse la centru. Dacă vreţi ca să traducem într-un termen mai cunoscut înseamnă, inspectoratul este, cum se spunea înainte, direcţie generală. S-a desfiinţat, probabil vă rog subliniaţi cuvântul «probabil» ­această verigă intermediară a inspectoratelor, ca decizia să fie directă, între direcţia respectivă, care trebuie să ia o măsură, şi conducerea SRI, care o decide, dacă vreţi". Costin Georgescu a explicat că hotărârea luată fie de şeful SRI, fie de la primul lui adjunct se duce spre direcţia care trebuie să o aplice, eliminându-se structura "intermediară".


REDUCEREA BIROCRAŢIEI. Fostul şef al SRI a subliniat că "ne trebuie legile securităţii, legi moderne, că mergem cu o lege de acum 20 de ani aproape". Costin Georgescu a exemplificat nu doar cu ameninţările de tip terorist, ci şi cu ameninţările informatice: "Cine se gândea acum 20 de ani la ameninţările informatice, care, astăzi, sunt de un pericol extrem? Nicăieri în lege nu găseşti aşa ceva!". Fostul şef al SRI a precizat că noile modificări sunt de natură să reducă birocraţia, "care este inevitabilă, sigur, şi în cadrul serviciilor". "Este o birocraţie pe care trebuie să o respecţi, că altfel poţi să încalci legea fără să vrei. Şi atunci poate să se dea mai multă autonomie factorilor de conducere locali de exemplu, într-un judeţ sau într-o unitate, poate să ia ăla anumite decizii, fără să mai fie obligaţi să completeze 1.000 de formulare sau nu ştiu ce". Întrebat de realizatorul BBC Filip Standavid dacă măsura poate să deschidă "o uşiţă unor posibile abuzuri", Costin Georgescu a pus punctul pe intenţie: "Să ştiţi că abuzuri se pot face, poţi să ai şi zece mii de hârtii în spate! Dacă vrei să faci abuz îl faci! Multă birocraţie de multe ori acoperă abuzurile sau poate să acopere abuzurile".


OBIECTIVE ALE SCHIMBĂRII. Printre obiectivele vizate de noile modificări se află diminuarea, în ansamblu, a punctelor de decizie din interiorul sistemului; optimizarea fluxurilor informaţionale şi adaptarea la dinamica provocărilor actuale; dispariţia unor paliere de coordonare; reducerea cu peste 20% a numărului unităţilor centrale; responsabilizarea eşaloanelor inferioare prin coborârea nivelurilor de luare a deciziilor. Potrivit SRI, un rezultat concret al transformării structurale şi funcţionale este reprezentat de constituirea în cadrul serviciului a Centrului Naţional CYBERINT, având misiunea asigurării capabilităţilor de prevenire, protecţie, reacţie şi management al consecinţelor în situaţia unor atacuri cibernetice. Centrul va oferi platforma de colaborare a instituţiilor din cadrul sistemului de securitate naţională cu responsabilităţi în domeniu şi interfaţa de cooperare cu structurile similare din cadrul NATO. Transformarea vizează şi implementarea unui nou sistem de planificare integrată, care vizează convergenţa obiectivelor cu resursele alocate, în raport cu priorităţile şi direcţiile strategice de acţiune ale Serviciului. Fundamentul sistemului de planificare integrată este reprezentat de Strategia de Informaţii a SRI, concepută ca instrument sectorial de realizare a obiectivelor strategiilor de securitate naţională şi apărare. Adoptarea Strategiei de Informaţii va permite o mai bună fundamentare conceptuală şi acţională a demersurilor întreprinse de SRI pentru cunoaşterea, prevenirea, contracararea şi înlăturarea factorilor de risc şi ameninţărilor la adresa securităţii României, precum şi pentru promovarea şi susţinerea valorilor şi intereselor naţionale şi ale aliaţilor.


SURSA:http://www.jurnalul.ro/stire-observator/sri-modernizat-la-majorat-120774.html


Fiecare garnizoana va avea un ofiter de contrainformatii.

Sefii MApN, MAI, MJ, STS si SRI au emis un nou Regulament de garnizoana aplicabil institutiilor din sistemul de aparare, documentul prevazand desemnarea in fiecare unitate de acest tip a unui ofiter de contrainformatii si de securitate militara precum si un responsabil cu protectia mediului.
Astfel, potrivit noului regulament, ofiterul cu contrainformatiile si securitatea militara in garnizoana"culege informatii specifice domeniului de activitate, necesare pastrarii in orice moment a demnitatii si onoarei personalului, prevenind atat persoana in cauza, pe seful/comandantul acesteia cat si pe comandantul garnizoanei asupra celor constatate".

Totodata, el are ca atributiune "sa ia masuri pentru cunoasterea starii de spirit a personalului militar din unitatile militare din garnizoana" si de asemenea "mentine legatura cu toate sursele specifice existente in garnizoana si coopereaza cu ofiteri din MAI, MJ, SRI, STS pentru verificarea veridicitatii informatiilor".
El are de asemenea ca atributiune sa participe la activitatile din garniozoana si din unitatile militare unde sunt invitati militari straini precum si la exercitii multinationale.
In fiecare garnizoana exista de asemenea un responsabil cu protejarea mediului. Acesta asigura aplicarea in garnizoana a legislatiei de mediu, coordoneaza activitatea de informare si perfectionare a pregatirii personalului din garnizoana cu atributii in domeniul protectiei mediului si initiaza, coordoneaza si promoveaza actiuni pe linia protectiei mediului in garnizoana.
Noul document inlocuieste regulamentul "R.G.9-Regulament de Garnizoana" aprobat prin ordin al ministrului Apararii 83/2001 si completat printr-un alt ordin, M 44/2002.
Noul document, aprobat prin ordin al ministrului si publicat in Monitorul Oficial, defineste garnizoana ca fiind "zona sau localitatea unde sunt dislocate permanent sau temporar mari unitati, unitati, comandamente, servicii, sectii, oficii, posturi, formatiuni si institutii militare apartinand sistemului national de aparare".
Regulamentul prevede de asemenea ca garnizoana primeste denumirea celei mai importante localitati din interiorul limitelor sale. Documentul reglementeaza de asemenea modul de clasificare a garnizoanelor. Aceasta se face in functie de numarul si valoarea unitatilor militare cuprinse in interiorul teritoriului acestora. Astfel, potrivit Regulamentului, exista "Garnizoana Bucuresti; garnizoana de categoria I - garnizoana pe teritoriul careia exista un comandament de divizie/similar si un numar variabil de mari unitati/unitati militare; garnizoana de categoria II - garnizoana pe teritoriul careia exista un comandament de brigada/similar si un numar variabil de unitati militare; garnizoana de categoria III - garnizoana pe teritoriul careia existaun comandament de regiment/batalion/divizon sau similare si un numar variabil de subunitati/formatiuni militare".
Regulamentul stabileste de asemenea ca, pe langa comandantul garnizoanei, exista"seful comenduirii garnizoanei; loctiitorii comandantului ganizoanei pentru unitatile militare ale Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Telecomunicatii Speciale; ofiterul cu mobilizarea in garnizoana; ofiterul cu contrainformatiile si securitatea militarain garnizoana; ofiterul cu protectia informatiilor clasificate in garnizoana; ofiterul cu protectia civila in garnizoana; ofiterul cu operatiile in garnizoana; ofiterul cu logistica in garnizoana; ofiterul/subofiterul cu problemele de cazare a trupelor in garnizoana; ofiterul cu comunicatiile si informatica in garnizoana; comandantul poligonului de garnizoana; ofiterul cu educatia fizica militara in garnizoana; ofiterul de informare si relatii publice in garnizoana; preotul militar al garnizoanei; ofiterul financiar/contabilul-sef al garnizoanei; medicul garnizoanei; consilierul juridic al garnizoanei; ofiterul cu cercetarea penala speciala in garnizoana; ofiterul/subofiterul de politie militara in garnizoana; responsabilul cu activitatea de protectie a mediului in garnizoana; consilierul comandantului garnizoanei pentru probleme ale maistrilor militari si subofiterilor".
Toti acestia sunt desemnati pentru conducerea activitatilor de garnizoana de catre comandant si functioneaza in subordinea sa nemijlocita.

SURSA:http://www.ziuaveche.ro/armata/fiecare-garnizoana-va-avea-un-ofiter-de-contrainformatii.


Evoluţia profesională a cadrelor care au lucrat în servicii secrete înainte de 1989, dacă acestea mai există în cadrul SRI.

Cred că, prin actul predării dosarelor la CNSAS şi prin măsurile de modernizare pe care le-am început, ne-am delimitat deja de trecut. Este un proces ireversibil. Suntem la 20 de ani de la Revoluţie, a avut deja loc un schimb de generaţii la nivelul întregii societăţi româneşti şi, implicit, în cadrul Serviciului Român de Informaţii. Adesea se acordă o importanţă prea mare trecutului în detrimentul poate a unor dezbateri de substanţă asupra prezentului şi viitorului. In fond, acum ne confruntăm cu destule provocări şi pericole noi cărora trebuie să le facem faţă, este suficient să ne uităm în jurul nostru pentru a vedea că lumea în care trăim este din ce în ce mai complexă, iar evoluţiile de securitate, mai dinamice şi mai imprevizibile. Raportarea la trecut nu trebuie să devină o 'cantonare' în acest trecut.
În răspuns la întrebarea dumneavoastră, trebuie menţionat că s-a decis păstrarea în Serviciu a oamenilor valoroşi, a profesioniştilor în informaţii, cu condiţia ca aceştia să nu fi fost implicaţi în acte deEvoluţia profesională a cadrelor care au lucrat în servicii secrete înainte de 1989, dacă acestea mai există în cadrul SRI.
Cred că, prin actul predării dosarelor la CNSAS şi prin măsurile de modernizare pe care le-am început, ne-am delimitat deja de trecut. Este un proces ireversibil. Suntem la 20 de ani de la Revoluţie, a avut deja loc un schimb de generaţii la nivelul întregii societăţi româneşti şi, implicit, în cadrul Serviciului Român de Informaţii. Adesea se acordă o importanţă prea mare trecutului în detrimentul poate a unor dezbateri de substanţă asupra prezentului şi viitorului. In fond, acum ne confruntăm cu destule provocări şi pericole noi cărora trebuie să le facem faţă, este suficient să ne uităm în jurul nostru pentru a vedea că lumea în care trăim este din ce în ce mai complexă, iar evoluţiile de securitate, mai dinamice şi mai imprevizibile. Raportarea la trecut nu trebuie să devină o 'cantonare' în acest trecut.
În răspuns la întrebarea dumneavoastră, trebuie menţionat că s-a decis păstrarea în Serviciu a oamenilor valoroşi, a profesioniştilor în informaţii, cu condiţia ca aceştia să nu fi fost implicaţi în acte de represiune sau să fi adus atingere drepturilor şi libertăţilor individuale. Consecinţa este că, la momentul actual, în SRI activează sub 100 de cadre cu experienţă care au lucrat şi înainte de 1989, ceea ce reprezintă o proporţie foarte redusă din totalul angajaţilor instituţiei. Numărul lor este de altfel în continuă scădere.
După cum cunoaşteţi pachetul de legi în domeniul securităţii naţionale se află în Parlament în dezbatere, incluzând Legea privind securitatea naţională a României, Legea privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de protecţie, Legea de organizare şi funcţionare a SRI şi Statutul ofiţerilor de informaţii. Aş atrage de asemenea atenţia că, fără aceste legi, nu putem avansa nici procesul de demilitarizare a instituţiei care este una din principalele măsuri de adaptare la practica serviciilor de informaţii din comunitatea europeană şi euroatlantică.


SURSA:http://www.sri.ro/upload/01.09.08.pdf.


Aport personal:

VA ADUC spre lecturare acestea de mai sus tocmai pentru a va ajuta(atat cat pot la nivelul meu si atat cat vreti) sa intelegeti cum stau lucrurile asupra a ceea ce inseamna evolutia,transformarea si modernizarea SRI.
Multa cerneala s-a varsat "pro si contra" acestui proces de modernizare care este greu,dificil si incetinit de birocratia din tara noastra, precum si din pricina mentalitatilor invechite.
Schimbarea si progresul incepe cu fiecare angajat care isi va prezenta locul de munca ca o parte din sufletul lui,o parte din visurile si sperantele lui implinite,cariera si performanta sa proprie.
Se cere ca fiecare tanar care vine in institutie sa gandeasca si sa vorbeasca cu respect si mandrie despre ea(ca si institutie).
Fiecare tanar ,fiecare cadru militar trebuie educat in spiritul atasamentului,loialitatii si devotamentului fata de institutie ,de sistem. Doar asa se va realiza maxim de performanta, excelenta profesionala si recunoasterea valorii de catre "adversari".
Doar asa "Patrie si Onoare" va insemna tara,drapelul tarii,inchinat sigurantei si securitatii Romaniei!
Asa sa ne/va ajute Dumnezeu!

Pe data viitoare,

4 comentarii:

Călin spunea...

Stimata doamna, de fiecare data cand citesc, nu ma pot concentra asupra informatiilor din postari din cauza greselilor dumneavoastra de exprimare, gramatica...am vazut ca ati corectat intr-un final "dealungul" in "de-a lungul"....acum scrieti "Schimbarea si progresul incepe...", celebra marca Vanghelie "proces de modernizare care este..." ca sa nu mai vorbesc de virgule....Va rog frumos, luati ceva masuri!

SURRY spunea...

Domnule Calin,nu o data mi s-a intamplat ca din postarea originala sa imi lipseasca anumite semne de punctuatii sau cratime,etc,FARA CA EU SA LE FI OMIS.

"CEVA ALBASTRU,CEVA VECHI"..("CEVA DE IMPRUMUT")-ADUCATOR DE NOROC,DAR CUM DUMNEAVOASTRA VA TOT IMPIEDICATI IN VIRGULE SI CRATIME SI DOAR ASTA VA INTERESEAZA, CE POT FACE EU?
Marca Vanghelie...nu ma intereseaza domnule Calin politica,si nici .."Almanahe".
Sunteti pricinos ,Va rog frumos ,luati masuri !

Apropo, Domnule Calin multe din postarile mele au ca subiecte lucrari ale unor domni generali, colonei,magistrati. Daca dansii in lucrarea dansilor au gresit ceva ,va asigur ca nu imi permit sa intervin cu nimic in ceea ce inseamna materialul preluat.
Multumesc de vizita pe blog si va astept si alta data stimate domnule Calin .
Multumesc ca de data asta v-ati recomandat !
DE fapt ce va deranjeaza?blogul? virgulele, sau de ce scriu ceea ce gandesc?

Călin spunea...

Mă deranjează faptul că nu scrieţi corect în limba română....Limba, face parte din valorile naţionale ale unui stat, mă deranjează să văd că nu respectaţi această valoare...Asta trebuie să înţelegeţi dumneavoastră, stimată doamne, pe lângă faptul că denotă respectul faţă de sine (a scrie clar, corect..) denotă şi respectul faţă de "graiul străbun"..nu este vorba că "ţara arde şi...."

SURRY spunea...

orice aberatie scrisa corect gramatical este buna pentru dumneavoastra.Ma bucur dar nu este domeniul meu.
A "scrie clar si corect"...si dumneavoastra puteti gresi atunci cand in miezul noptii,sau spre dimineata lecturand materiale le publicati.Recititi mesajul dumneavoastra..ati papat o litera si eu nu va cert pentru asta! Multumesc totusi pentru sarguinta cu care ma urmariti printre ...greseli.