GALILEO,GMOSS, ROSA SI PLANUL DE SECURITATE AL PLANETEI

GALILEO se preconizează a fi sistemul european de poziţionare globală (GPS),
beneficiind de informaţiile transmise de un număr de sateliţi care orbitează în jurul
Pământului. În acest sens, 30 de sateliţi urmează a fi lansaţi, sistemul fiind completat cu centre terestre de control şi receptare a datelor

.
Proiectul este co-finanţat de instituţii publice şi private, fiind prima iniţiativă de
anvergură, capabilă să beneficieze de ceea ce se profilează a fi o nouă formulă de finanţare în
politica spaţială europeană: Parteneriatul Public-Privat (PPP). Fondurile instituţionale sunt în
principal furnizate de UE şi Agenţia Spaţială Europeană.
În mai 2003 s-a demarat faza de implementare a sistemului, fiind planificată să dureze
până în anul 2008. Aceasta se desfasoară sub conducerea Iniţiativei Comune (Joint
Undertaking) formată din reprezentanţii investitorilor.




Sistemul de Monitorizare Globală pentru Securitate şi Stabilitate (Global Monitoring
for Security and Stability,GMOSS) este prin definiţie legat de GMES (Global Monitoring for
the Environment and Security), mai precis de aspectele de securitate civilă ale acestui sistem.
GMOSS este o reţea de excelenţă care îşi propune să reunească resursele de cercetare
europeană în vederea “îmbunătăţirii capacităţii europene de monitorizare pentru aplicaţii de
securitate civilă – printr-un program comun de cercetare ale cărui priorităţi sunt convenite
împreună cu utilizatorii finali”


Reţeaua este alcătuită din centre de cercetare, organizaţii private non-profit, agenţii
spaţiale, centre satelitare, agenţii de cartografiere, reprezentanţi ai industriei spaţiale, IMM-uri
cu acest obiect de activitate în domeniu, instituţii academice. Toţi aceşti actori pun în comun
personal, software şi infrastructură, focalizându-şi eforturile în următoarele direcţii:
- intervenţii umanitare, inclusiv prevenirea incidenţei dezastrelor, aprecierea gradului de
vulnerabilitate, fluxul de informaţie între personalul din teren şi cartierul general.
- reconstrucţie, incluzând aprecierea pagubelor cauzate de dezastre;
- verificarea respectării tratatelor de neproliferare;
- operaţiuni ale forţelor de poliţie.
Cercetarea efectivă are în vedere:
• dezvoltarea şi evaluarea senzorilor aerieni şi satelitari precum şi a sistemelor terestre şi
de comunicare necesare pentru ca imaginile şi semnalele să fie prelucrate cât mai rapid;
• dezvoltarea şi evaluarea de metode şi algoritmi prin care pot fi automatizate
procesarea, interpretarea, catalogarea şi arhivarea imaginilor, incluzând operaţiuni de
clasificare, extragere de detalii, detecţia schimbărilor, cartografiere şi vizualizare;
De asemenea, reţeaua efectuează cercetări cu privire la modalităţi de transmitere a informaţiei
şi stabilire a unor mecanisme de luare a deciziilor, cu aplicaţii în domeniul apărării.

Reţeaua îşi propune astfel să devină ”un prim punct de contact pentru organizaţii
interesate în consultanţă pe probleme de securitate civilă

” în cele patru domenii amintite mai sus (operaţiuni umanitare, reconstrucţie, acţiuni de poliţie şi verificarea tratatelor de neproliferare).
În acest sens, o importantă sursă de fonduri se aşteaptă a fi UE, având în vedere
sinergia rezultată din punerea în comun a resurselor de cercetare disponibile în Europa, pe de o
parte, şi pledoaria Cartei Albe a Spaţiului pentru o suplimentare a bugetului alocat în această
direcţie, pe de altă parte.
Astfel, reţeaua îşi propune să vină în întâmpinarea sistemului GMES, preconizat a intra
în funcţiune până în 2008. Deja activităţile GMOSS iau în considerare şi se structurează pe trei
mari etape de circulaţie a informaţiei vizuale, şi anume:
A. Furnizarea de informaţie - în această categorie intră, în primul rând, sistemul GMES,
incluzând GALILEO, şi alte modalităţi de captare a imaginii prin senzori aerieni şi echipament
terestru, precum şi servicii de cartografiere;
B. Tehnologie de sistem – însemnând acel echipament minimal pe care trebuie să îl aibă
toţi beneficiarii pentru o prelucrare brută a informaţiei;

C. Utilizarea informaţiei de către beneficiarul final – vizând servicii de prelucrare şi
integrare a informaţiei din diferite surse pentru nevoile unui anumit beneficiar
10
.
2.8.4 Prevederile viitoarei Constituţii Europene
În varianta provizorie a Constituţiei, problematica spaţiului este încadrată activităţilor
de cercetare-dezvoltare (R&D). Ca prevedere generală, UE îşi propune coordonarea
activităţilor de cercetare şi dezvoltare tehnologică astfel încât politicile generale europene să
fie în concordanţă cu cele ale statelor membre. În acest scop, Comisia este însărcinată cu
elaborarea unui program-cadru multianual care să stabilească:
1 – obiectivele ştiinţifice şi tehnologice necesare a fi realizate şi priorităţile în cadrul acestora;
2 – liniile generale de acţiune;
3 – suma maximă totală care constituie contribuţia Uniunii şi împărţirea acesteia pe proiecte.
Cadrul multianual de acţiune ar urma să fie implementat prin adoptarea legislaţiei
necesare la nivel european. Consiliul de Miniştri are sarcina de a realiza acest lucru pe fiecare
domeniu de acţiune. Politica Spaţială Europeană ar fi, evident, una din aceste direcţii de
acţiune. Constituţia reafirmă motivaţiile strategice care o justifică: promovarea progresului
tehnic şi ştiinţific, competitivitate industrială şi suport pentru o serie de politici europene.
Cu privire la legislaţia necesară pentru implementarea acestei politici, textul legii
fundamentale precizează ca aceasta ”poate lua” forma unui Program Spaţial European.
Exprimarea prudentă din cadrul Tratatului precum şi prevederile conform cărora pot fi
aprobate “acorduri suplimentare” în procesul implementării programului-cadru la care să
participe numai anumite state membre pot constitui indicaţii asupra reticenţei unor state mai
avansate în domeniu de a pune în comun resursele proprii.
Pe de altă parte, însă, dupa cum se afirmă în Cartea Alba a Spaţiului, costurile
susţinerii unei industrii competitive în domeniu nu mai pot fi suportate nici predominant de
către piaţă, însă nici de către un singur stat. Rămâne, astfel, de văzut modul în care Constituţia va fi adoptată în această privinţă.

Sistem european de navigaţie prin satelit.
Sistemul Galileo va consta din 30 de sateliţi şi infrastructura asociată la sol.
Programul Galileo a fost structurat în funcţie de următoarele faze principale:
- Validarea pe orbită (IOV) – fază de dezvoltare a sistemului Galileo şi validare a performanţelor pe orbită;
- Faza de capacitate operaţională deplină (FOC) – care cuprinde desfăşurarea în totalitate a structurilor de la sol şi spaţiu;
- Faza de furnizare a serviciilor asigurate de reţeaua Galileo.
Infrastructura Galileo la nivel global va fi compusă din:
- O constelaţie de 30 de sateliţi situaţi pe orbita medie a Pământului. Fiecare satelit va conţine o sarcină utilă de navigare şi un transponder de căutare şi salvare.
- 30-40 staţii de senzori;
- 3 centrele de control;
- 9 staţii de interconectare;
- 5 staţii IT&C.
Gamă de aplicaţii potenţiale pentru Galileo este extrem de largă. Privind dincolo de sectorul transporturilor, în cazul în căruia va îmbunătăţi siguranţa, eficienţa şi confortul, Galileo va fii un instrument valoros şi în domeniul comercial pentru aproape toate sectoarele economice."

Pentru a intari necesitatea existentei sale il voi lasa pe distinsul Marius-Ioan Piso(directorul Agenţiei Spaţiale Române (ROSA)sa ne povesteasca :

"
n afară de renumele şi tehnologia pe care le obţii, dacă nu eşti membru al Agenţiei Spaţiale Europene nu poţi participa la licitaţii. Odată ce ai intrat în ESA ai devenit deja furnizor de nivel unu în lume şi eşti văzut altfel. Pe urmă e influenţa asupra vieţii curente: o hartă GPS mai bună, monitorizarea inundaţiilor, telemedicina spaţială. Pentru mine, beneficiile arată aşa: pe locul întâi e avântul cunoaşterii. Pe locul doi e securitatea planetei şi pe locul trei e influenţa asupra altor tehnologii.

Anul viitor va avea loc la Bucureşti Congresul de Apărare Planetară cu tema "protejarea planetei impotriva impacturilor asteroizilor si cometelor". Ce se va discuta?
Probabilitatea ca ceva să se întâmple este foarte mică dar ea există. E cert că într-o perioadă, să zicem de o mie de ani, se va întâmpla un eveniment major, dar nu ştim când. Şi acum avem posibilitatea să ne apărăm. Ar fi păcat să piară civilizaţia pentru că nu ne înţelegem. Este un domeniu foarte important.

Programul de supraveghere a spaţiului cosmic presupune identificarea vremii spaţiale, efectele solare asupra Pământului, efecte care devin tot mai mari, inventarierea obiectelor neidentificate din spaţiu, deşeurile spaţiale şi observarea obiectelor spaţiale apropiate de Terra.

Va fi o întâlnire a experţilor şi mai puţin politică. Totuşi, noi vom încerca pe partea politică să atragem atenţia decidenţilor estici. Interesul nostru este să ne promovăm mai mult, deci avem nevoie de voinţă politică. Ne interesează să atragem atenţia actorilor regionali să facă contracte cu noi.

Cum e văzută România în Europa în ceea ce priveşte domeniul spaţial?

Dacă intrăm în Agenţia Spaţială Europeană, vom fi a doua ţară după Cehia din fostul spaţiu ex-sovietic care reuşeşte asta. România participă la majoritatea întâlnirilor grupurilor spaţiale. Cooperăm pe linie de securitate cu NATO. Suntem văzuţi ca fiind cea mai eficientă ţară din spaţiul est-european. Avem o imagine bună. În regiune România este deja cu mult peste celelalte state din punct de vedere spaţial. Ungaria e destul de jos, Serbia putea să avanseze dar a fost războiul şi s-a dus, Bulgaria nu se organizează.

"Europa îşi face program spaţial"

Care este influenţa politicului în domeniul spaţial?

Au fost acţiuni politice intense în acest an la nivelul Uniunii Europene şi ele se vor concretiza la 27 noiembrie 2010, la Bruxelles, când Agenţia Spaţială Europeană şi UE se vor întâlni să aprobe primul draft spaţial european. Europa îşi face acum un program spaţial. Din acest motiv lucrurile sunt foarte fierbinţi, mai ales că se trasează şi bugetul pentru domeniul spaţial.

Ce proiecte s-au aprobat la nivel politic?

Europa a finalizat programul Galileo (sistemul de navigaţie prin satelit, n.r.), care e în faza executivă şi proiectul EGNOS (care îmbunătăţeşte precizia semnalelor utilizate pentru navigaţie prin satelit în Europa, de exemplu precizia actualelor semnale GPS este îmbunătăţită, n.r.).

Mai este programul de supraveghere a spaţiului cosmic, pe are SUA îl au dar Europa urmează să îl creeze. Pe urmă, programul Climate Change este un sistem care poate să spună clar ce se întîmplă cu modificarea climatică. Şi mai sunt zborurile cu echipaj uman pentru explorarea spaţiului.

Riscul e ca în 10 ani toate produsele din Europa să fie din China

De ce sunt probleme politice?

Este o problemă politică a corelării tuturor forţelor din lumea asta. Este complicat acest lucru pentru că trebuie să construieşti obiecte mari care pot fi utilizate drept arme. Programele spaţiale au fost începute acum aproximativ 60 de ani din motive militare. Sateliţii de comunicaţii au fost folosiţi pentru spionaj.

În acest moment există o putere spaţială numărul unu în lume, alte două foarte aproape, Rusia şi China şi există alte 7-8 ţări care deţin tehnologia realizării rachetelor balistice, iar unele nu se înţeleg între ele deloc. E un stat care primeşte tehnologie veche din China de la Rusia.

Iran?

Da.

Industria spaţială este un domeniu foarte important şi pentru competiţia tehnologică, tehnologie nouă care să îţi permită să vinzi, altfel în 10 ani toate produsele de pe piaţa europeană vor fi din China.



Carte de vizită: Marius-Ioan Piso

Data si locul nasterii: 7 ianuarie 1964, Uricani

Studii:
• 1977-1982: Diplomă în fizică la Universitatea Babes-Bolyai
• 1982: Colegiul Naţional de Apărare, cu teza "Rolul ştiinţei spaţiale în securitatea regională"
• 1990-1994: Doctor în fizică la Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Experienţă profesională:
• 1983-1990: Cercetator stiintific, la ICPE
• 1990-prezent: cercetător principal la Institutul de Stiinte Spatiale şi Institutul de Fizica Atomica
• 1994-1998: Secretar al Consiliului Stiintific Nr.17 Aeronautica si Spatiu în cadrul Ministerului Cercetării şi Tehnologiei
• 1999-prezent: Vicepresedinte al Consiliului Aeronautica si Spatiu
• 1993- prezent: Director Executiv Agenţia Spaţială Română
• 1998-2003: consilier ministerial la Ministerul Cercetării şi Tehnologiei
• 2004-prezent: Preşedintele Agenţiei Spaţiale Române

Alte competenţe:
• Specializat în fizica gravitationala si astrofizica, aplicatii ale lichidelor magnetice. Directorul Comitetului Interministerial ECLIPSA '99, coordonator de proiect "Studii privin sustinerea participarii României la problemele spatial definitorii în cadrul ONU" (2002), coordonator "Studiu privind experimentele spatiale efectuate de România pe platforme diverse" şi "Definirea pozitiei României în contextul ONU - Agentia Spatiala Europeana"(2000-2001), Coordonator "Studiu privind utilizarea satelitilor si sistemelor de observare a Terrei"(2000)
• autor/coautor a peste 110 publicatii/comunicari stiintifice







SURSA:http://www.ier.ro
http://ec.europa.eu
http://www.adevarul.ro